My fire and ice rose !!!

"Iubim pentru ca putem, iubim pentru ca ne implineste, iubim pentru ca e mai bun decit cafeaua, iubim… dar cui ii pasa de ce iubim, atata vreme cat iubim."

Sunt 5 luni de cand ma ascund ! Ma ascund de oameni si de situatii ! Prefer sa nu vorbesc despre ceva ce e real si exista in viata mea !

Fraza care deschide aceasta umila scriere apartine unui om, care din punctul meu de vedere este extraordinar si nu atat pentru aceasta idee, ci pentru faptul ca a inteles ca atunci cand iubesti o faci in primul rand pentru tine, pentru ceea ce iti aduce sentimentul acesta in viata, in minte, in tot !

Exista multi care isi permit sa iti spuna ce e mai bine pentru tine, dar oare cine se poate erija in atotcunoscator in ale dragostei, in ale iubirii? NIMENI !!! Iar noi am primit in dar iubirea tocmai ca sa ne putem bucura de ea, nicidecum sa o ascundem !

Ei, bine : nici eu nu mai vreau sa ascund ! Da ! Iubesc ! Iubesc un om, care nu e nici pe departe minunat, bun ca painea calda sau corect pana in maduva oaselor ! Nu e nici un infractor, un drogat sau un criminal ! Il iubesc pentru ca mi-a oferit si imi ofera momente frumoase, de care nu am stiut sa ma bucur , dar pe care am invatat sa le pretuiesc ! Il iubesc pentru ca are sentimente frumoase pentru mine si ..... dar oare chiar trebuie sa avem explicatii mereu pentru ceea ce simtim?

Vor exista destui care vor spune ca gresesc si poate ca asa e, dar nu pot sa-mi ascund sufletul intr-un clopot de sticla pentru a ma feri de suferinta !

Vreau sa traiesc aceste sentimente asa cum sunt ele - frumoase - asa cum mi-am propus in prima noapte a acestui an !

Vreau sa ma bucur !

P.S. Trandafirul din fotografie lumineaza acum, incaperea in care ma aflu !!!!!

M-am abandonat

M-am abandonat in mainile LUI.

Nu mai puteam sa spun sau sa fac ceva. Imi era imposibil. Ma simteam paralizata. De fapt, nu mai simteam nimic. Eram goala si in acelasi timp plina de sentimente care mi se invalmaseau in suflet , asfel incat am spus ca e mai bine sa ma opresc.

Si m-am oprit, dintr-odata. Am spus atunci : " sunt gata sa ma abandonez".

Din acel moment e mai bine. Sau, mai bine-zis, e un pic mai bine. Am inceput sa ma eliberez. Gandurile au inceput sa se limpezeasca si au aparut sentimentele, cele pe care le cautam.

Le-am crezut uitate, pierdute , trecute. Le-am regasit. Nu mi-a venit sa cred. Sunt , parca, mai puternice sau le simt eu diferit. Sunt diferite de cele pe care le-am simtit in urma cu o perioada.

E minunat sa te simti din nou vie. Sa realizezi ca inima ta nu bate doar pentru ca acesta e cursul vietii.

Si haideti sa va mai spun ceva, cadoul a avut un efect extraordinar.




P.S. "Si acum raman acestea trei : credinta, nadejdea si dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea." Cap. 13. Corinteni. Noul Testament.

Cadoul

In urma cu sase luni am primit un cadou. Mi s-a spus ca este pentru prima data cand ofera un astfel de cadou.

Dimineata, cand m-am trezit , mi-am spus ca , oriunde voi merge, azi, il voi purta cu mine. Si asa am facut.

Se spune ca nu trebuie sa pui pret pe lucruri, dar cum poti face diferenta intre real si ipotetic, daca nu te ajuta un lucru, un obiect, un cadou .... in cazul de fata.

In ultimul timp, am fugit mancand pamantul de cuvinte si promisiuni si am luat in considerare doar realitatile vii , palpabile. Iar cadoul acesta este o realitate.

As fi vrut sa ii spun persoanei care mi l-a daruit ca l-am purtat cu mine, ca imi face placere sa il privesc si ca este extraordinar.

Din pacate, acestea sunt doar cuvinte de care eu fug si nu stiu daca , in spate, se mai afla sau nu sentimente.

Dar voi afla, promit!