vineri, 31 decembrie 2010

2010

A inceput intr-o vineri si, pentru ca e iarna sau nu, nu a fost o zi cu mult soare!
Am sarbatorit simplu, dar alaturi de oameni dragi.
Ceva insa, ma debusola. Nu stiu exact ce - daca era faptul ca luasem o decizie care avea sa imi marcheze si sa imi schimbe viata sau pentru ca ma lasasem prada momentului care prin cumulul de emotii, devenea astfel.
M-am incapatanat sa traiesc cu ochii larg deschisi fiecare clipa.

Tara magica a fost " un varf" al anului ce s-a dus. O minune de loc! O minune de om ce m-a ajutat sa il descopar! Ii multumesc si o imbratisez cu mare drag!


La intoarcere, desi usor speriata, a inceput pregatirea pentru acea calatorie. Si pentru ca sunt o norocoasa, situatie pentru care ii multumesc vietii, am intalnit oameni extraordinari care au ales sa imi stea alaturi.
Cu unul dintre ei am trait o vacanta frumoasa la Nisipurile de Aur. Ii multumesc pentru ca este si pentru ca e prietena mea! Stie ea de ce!;)
Tot Gabrielei ii multumesc pentru ca  prin intermediul ei, viata mi-a adus  omul pe care il asteptam cuminte de ceva vreme si alaturi de care "construiesc" in doi.
Ii multumesc mult si "surorii" arhitecte, Diana,  care m-a sustinut in clipele in care aveam sentimentul ca lumea aluneca in haos!
Ma bucur tare ca omul de langa mine este el si ca a venit atunci cand a fost momentul sa vina. Ma bucur si pentru ca traim plenar, fara cosmetizari.
Finele lui 2010 m-a gasit langa mare. Cunoscand oin real un alt om frumos, cunoscut intai in virtual, despre care eu spun ca e un "copil bun". Ii doresc sa nu se schimbe!:)
Sigur, nu am amintit de parintii mei, carora le multumesc de fiecare data cand am ocazia si imi doresc sa fie sanatosi si pe care ii imbratisez tare-tare!
Da, azi, am decis sa vorbesc despre oamenii din viata mea. Anul acesta, ei au fost cei care au format momentele traite. Si ...ehi, bine, da, sunt fericita ca sunt langa mine!
Un An Nou extraordinar, tuturor, dragilor!

vineri, 24 decembrie 2010

Craciun Fericit!

A trecut repede. Parca mai ieri va marturiseam ca imi doresc ca anul acesta sa fie "sparkling".
Chiar si asa, in conditiile in care nu au trecut decat 365 de zile, am sentimentul ca am trait cel putin dublu.
M-am bucurat, am plans, mi-a fost teama, dar am trait. Nu oricum, nu in virtutea inertiei ci "arzand" fiecare clipa pana la capat.
Acum, se intampla sa trec printr-o perioada in care "creez" in bucatarie. Gatesc mult - pentru ca imi place si pentru ca am cui. Totul e o aventura si o bucurie continua.
Ultima  e una dulce pe care o daruiesc cu drag - tortul pe care, in copilaria mea, visam sa il fac si eu la fel de bine, precum il facea mama.
Nu stiu daca e la fel de savuros, dar imaginea lui e una deosebita!
Si pentru ca e sarbatoare, si pentru ca e Craciunul -  va doresc sa il sarbatoriti cu mare bucurie, cu multa liniste si cu toti cei dragi alaturi!
Va imbratisez tare-tare!

luni, 6 decembrie 2010

(Re)Intoarcerea

Dupa 2 luni sau 60 de zile, am luat carnetelul maro si am inceput sa scriu.
Marturisesc ca a fost o perioada complexa.
Calatoria mea in tara magica a fost mai scurta decat mi-am imaginat si m-am intors, aici.
Intr-un fel, mi-ar fi usor sa va descriu motivele pentru care am revenit, dar ar putea parea superficiale. Cea mai importanta, a fost experienta. Despre asta, insa, am mai scris.
Revenind in Bucuresti, m-am bucurat pentru ca, in ciuda unei raceli prelungite ce m-a chinuit destul de tare, mi-am revazut prietenii aceia foarte putini care au ales sa ramana langa mine si carora le multumesc pentru ca sunt.
M-am si indragostit. Omul pe care il iubesc este normal si minunat, in acelasi timp. Incerc sa traiesc savurand fiecare clipa traita impreuna.
Cu toate astea, nu traim pe un nor roz. Avem o relatie la care " lucram" zilnic si vrem sa "contruim o viata", cum imi place mie sa spun si asta e foarte important pentru mine. Pentru toate astea si nu numai, ii multumesc.
N-am sa va ascund ca au fost momente considerate dificile. Momente de neputinta si de teama, despre care ma intrebam si pe care le vroiam departe, insa uitam ca si ele trebuiau traite . Ca si ele fac parte din viata.
Acum, m-am (re)intors! Sunt aici.
foto